VAD (Vector Art Data Bank)
concept: Matei Bejenaru şi Cătălin Gheorghe (Asociaţia Vector, Iaşi)
asistent: Livia Tencariu

Vector Art Data Bank este un proiect artistic şi de cercetare dezvoltat sub forma unei arhive ce documentează iniţiative artistice şi instituţionale din Iaşi, Cluj, Bucureşti, Chişinău, Kiev, Sofia, Belgrad, Novi Sad etc.
Într-o primă fază, arhiva Vector Art Data Bank a fost prezentată într-o formă curatorial artistică, prin selectarea unor proiecte cu caracter de reprezentare pentru fiecare context avut în vedere, în cadrul Bienalei Internaţionale de Artă Contemporană Periferic 7 – Focussing Iaşi / Procese Sociale, secţiune curată de Marius Babias şi Angelika Nollert. Ulterior prezentării expoziţionale, această arhivă a fost deschisă cercetării, în forma sa brută, publicului specializat şi extins. Arhiva va fi, de asemenea, reflectată în publicaţia „Vector - artă şi cultură în context” şi în Galeria Vector, două iniţiative ale Asociaţiei Vector din Iaşi, integrate în cadrul unui proiect mai larg dezvoltat sub forma unui Centru de expertiză artistică regională.
Vector Art Data Bank îşi propune colectarea unor proiecte artistice care reflectă aspecte relevante ale tranziţiei social-politice şi culturale regionale, documentarea politicilor de interconectare a instituţiilor cu cele similare din regiune şi din spaţiul occidental, precum şi studierea comparativă a scenelor artistice regionale.

VAD (Vector Art Data Bank) este un proiect artistic şi de cercetare în proces, care intenţionează să se dezvolte în mai multe direcţii: de la identificarea şi arhivarea unor iniţiative artistice şi instituţionale regionale; la selectarea şi expunerea informaţiilor despre proiecte critice din perspectivă culturală, socială şi politică; până la deschiderea arhivei pentru cercetarea publică în vederea comunicării interactive şi participării colaborative.

Arhiva VAD achiziţionează, prelucrează şi expune documente (cărţi, cataloage, broşuri, cartoline, postere, CD-uri, DVD-uri şi casete video) ale unor iniţiative artistice şi instituţionale din Sud-Estul Europei (Iaşi, Cluj, Bucureşti, Chişinău, Kiev, Sofia, Belgrad, Novi Sad etc.).

Gândită din perspectiva activării unei coordonate de cercetare şi mediere, arhiva VAD se dezvoltă, de asemenea, atât pe o coordonată teoretică, critică şi informală, prin editarea publicaţiei de „artă şi cultură în context" Vector, cât şi pe o coordonată expoziţională şi educaţională, prin introducerea în programul local şi internaţional al Galeriei Vector a unor proiecte punctuale regionale. Aceste trei coordonate, dezvoltate la iniţiativa Asociaţiei Vector, sunt orientate către facilitarea condiţiilor creării, într-un viitor apropiat, a unui Centru de expertiză artistică regională.

Conceput sub forma unei „arhive active”, proiectul VAD ridică problema reconsiderării utilizării memoriei culturale, a de-conservării acţiunilor artistice şi a prezentării datelor brute şi procesate publicului larg.
Arhiva VAD devine, astfel, un instrument direct implicat în activarea procesului de conştientizare a situaţiei culturale şi de mobilizare a comportamentului socio-politic, specific gândirii culturale angajate, în ideea accentuării importanţei acţiunii individuale, colective şi instituţionale artistice de a analiza şi răspunde critic în circumstanţele actuale ale tranziţiei către o ordine socială, politică, economică, istorică şi culturală influenţată de noile strategii locale, regionale şi globale.

Practica arhivării se bazează pe articularea deschisă a conceptului, pe o serie nelimitată de metode ale arhivării şi pe procesarea documentelor arhivate în funcţie de punerea în practică a intenţiilor formative curatoriale. Această practică strategică a arhivării este dublată de o practică a medierii, care presupune un proces de dezarhivare prin prezentare publică, expoziţie în bienală, editare de publicaţie, organizare de expoziţii în galerie pe baza colaborării cu instituţii şi curatori independenţi din regiune.

Accesarea informaţiilor artistice şi culturale regionale se realizează mai curând prin inter-relaţionare decât prin stocare tehnică, punându-se accent mai curând pe re-utilizarea datelor în scopul identificării legăturii lor cu prezentul şi pe contextualizarea informaţiilor în funcţie de evenimentele prezente. Re-activarea variată a arhivei presupune o intervenţie curatorială atât dintr-o perspectivă a cercetării, cât şi printr-o abordare artistică. Construirea, medierea şi utilizarea arhivei ţine de reinventarea sa prin interpretare şi expunere.

Punând accent mai curând pe procesul de curare decât pe acela de stocare, opţiunile de administrare şi distribuire a datelor achiziţionate sunt puse la lucru într-un mod creativ, ţinând cont de o metodologie euristică care este pusă în practică prin acţiunile cartografierii, contactării, vizitării, întâlnirii, conversaţiei, schimbului, selectării, curării, expunerii, publicării, oferirii accesului extins. Călătoria din ambele sensuri, dinspre curatori către instituţiile din regiune ori dinspre artişti, critici, responsabili de instituţii către instituţia în care lucrează curatorii (Asociaţia Vector din Iaşi, România), devine un element dinamic al procesului de arhivare şi expunere publică a proiectului.

VAD (Vector Art Data Bank) nu este doar un proiect de arhivare, cercetare, editare şi prezentare artistică, ci este şi un proiect de relaţionare cu artişti, critici, curatori şi instituţii din regiune.

Într-o primă fază a activării arhivei, abordarea selectivă şi interpretativă reflectă o viziune curatorială şi artistică care implică un proces social de redistribuire culturală a unor atitudini artistice orientate către reflectarea unor aspecte evenimenţiale ale tranziţiei social-politice şi culturale regionale.
Procesul arhivării va continua în direcţia cercetării relevanţei de schimb a aspectului local, prin identificarea politicilor de interconectare a instituţiilor cu cele similare din regiune şi din spaţiul occidental, în direcţia instrumentării informaţiilor cu privire la programele educaţionale ale acestor instituţii şi în direcţia unui studiu comparativ al scenelor artistice regionale.
În aceste condiţii, practica dez-arhivării presupune participarea conştientă a publicului, invitat să interacţioneze în cadrul proiectelor generate de activarea VAD în vederea ameliorării critice a achiziţionării cunoaşterii legate de consecinţele istoriei recente a vieţii societăţii şi de perspectivele reorganizării geopolitice cu influenţă directă asupra iniţiativelor culturale regionale.

Prin expunerea şi punerea în discuţie a diferitelor aspecte ale situării şi practicii artistice, care ar putea crea cadrul unei conversaţii a atitudinilor într-un context cultural extins, influenţat de recentele transformări locale şi globale, proiectul VAD se situează în dialog cu aşteptările, cerinţele şi nevoile unui public de artă orientat din ce în ce mai mult spre acţiunea de (auto)informare şi schimb cultural.

Proiecte selectate din expoziţia Procese sociale

Vladimir Nikolić (Belgrad)
Rhythm, video performance, 10 min. (2001)

În lucrarea lui Vladimir Nikolić, cinci tineri stau aliniaţi ca la raport. Inexpresivi, ei execută semnul creştin al crucii în ritmul hipnotic al unei piese techno. Pe parcurs, gesturile se desincronizează şi revin la acelaşi ritm mnemonic. Întâlnirea mecanică dintre gestul repetitiv al unei credinţe arhaice şi efectul de metronom al sunetului contemporan produce imaginea simbolică a unei stări de fapt. Diferenţele identitare intră în acelaşi ritm în care experienţa religioasă mistică şi experienţa tribală cotidiană se confundă într-un gest colectiv.

Krassimir Terziev (Sofia)
On the BG Track, video, 7 min. (2002)

Juxtapunând fragmente din filme clasice, care menţionează în treacăt stereotipuri identitare ori culturale despre Bulgaria, cu imagini filmate pe străzile Sofiei, Krassimir Terziev analizează percepţia occidentalilor cu privire la exotismul unei ţări necunoscute. Sărăcia, tradiţia şi superstiţia contrastează cu industria imaginii „celuilalt”. Grotescul, absurdul şi ciudăţenia situaţiilor care schiţează imaginea „exotică” a identităţii bulgare redistribuie clişeele şi ficţiunile care apar la interfaţa dintre aşteptări şi confruntări.

Veaceslav Druţă (Chişinău)
Portretul lui Brejnev, video performance, 4 min. (2002)

Preocupat de genul portretului, Veaceslav Druţă îl reprezintă pe renumitul „lider de la Kremlin” prin interpretarea la o armonică rusească a unei melodii populare cântate la nunţile moldoveneşti tradiţionale. Chipul inexpresiv al artistului, privind cu impasibilitate, contrastează cu melodia veselă, cântată cu entuziasm. Simbolul unei lumi aflate în declin, Brejnev a făcut ca viaţa moldovenilor să semene cu un sfârşit de nuntă, atunci când muzicanţii încep să scape deja noţiuni importante de ritm, armonie şi tempou. Spre 2002, mulţi moldoveni au ajuns să ducă dorul Uniunii Sovietice din perioada lui Brejnev, când erau sclavi fără să o ştie. A nu şti, era cea mai dulce beţie.

Arsen Savadov, Georgy Senchenko (Kiev)
Voices of Love, video performance (1994)

Video-ul Voices of Love prezintă scene groteşti de balet, utilizând elemente din stilul din şcoala sovietică de balet clasic. Un grup de marinari de pe prima navă de război a Ucrainei independente poartă tutuuri fetiş, dansând un moment absurd cu modelul miniatural al navei lor. Savadov şi Senchenko stau spate în spate într-o piruetă continuă pe unul din motoarele unui avion dezmembrat. Savadov interpretează o melodie ukraineană la acordeon, în vreme ce Senchenko realizează o coreografie inofensivă cu două modele de bombardiere sovietice.

Lavinia German, Alex Grigoraş, Bogdan Vătavu (Iaşi)
Pegas, video, 4 min. (2004)

Doi tineri stau de vorbă pe terasa unui cămin studenţesc de pe care se poate contempla peisajul industrial al oraşului. Cei doi vorbesc despre o bicicletă fără lanţ, de producţie românească, primită „moştenire”. Pe ecran apare un text subtitrat în limba engleză care descrie fapte glorioase ale poporului român, însă sfârşite prost. Filmul analizează subversiv contrastul dintre ceea ce auzim zilnic vorbindu-se între noi şi „discursul oficial”, internaţional, despre România trasmis de autorităţi.

Nita Mocanu (Bucureşti)
Behind the Scene_Question 4, video, 42 min. (2004)

Extrasul prezentat în cadrul VAD face parte dintr-o arhivă video de 60 de interviuri cu diferite persoane implicate sau legate de scena de arta contemporană din România. Realizată în cadrul proiectului Real Fiction, iniţiat de Asociaţia D Media (Cluj), această arhivă video a fost construită pe baza unui chestionar care punea problema identificării artiştilor, a definirii meseriei de artist, a relaţiilor artiştilor cu diferite instituţii culturale etc.. Behind the Scene_Question 4 conţine un colaj de raspunsuri la întrebarea legată de timp, bani şi creaţie în directă legătură cu job-urile artiştilor, cu raportul dintre job şi activitatea artistică, cu raportarea la identitatea artistică, educaţia artistică, instituţiile culturale, oportunităţile şi planurile de lucru.

IDEA (Cluj)
proiect revistă şi editură, 2001- 2006

Proiectul cultural IDEA se dezvoltă în direcţia editării revistei IDEA artă + societate (din 2003) şi a unor colecţii de cărţi apărute la editura IDEA Design & Print (din 2001). Secţiunile revistei prezintă o „arhivă” de texte de teoria şi critica artei şi culturii, o „galerie” şi un „insert” cu proiecte artistice invitate, o serie de recenzii de expoziţii şi interviuri de pe „scena” românească şi internaţională şi o serie de texte teoretice din zona comentariului critic social, politic şi cultural. La rândul său, programul editorial al proiectului IDEA promovează cele mai recente studii şi dezbateri despre arta, cultura şi filosofia contemporană, publicând autori precum Walter Benjamin, Roland Barthes, Gilles Deleuze, Jacques Derrida, Michel Foucault, Vilém Flusser, Boris Groys, Peter Sloterdijk sau Thierry de Duve.

Mindbomb (Cluj)
proiect de postere, 2002 - 2006

Acţionând în spaţiul public prin intermediul afişului social, Mindbomb utilizează arta ca mijloc de schimbare socială, iniţiind dialoguri şi dezbateri publice pe teme sociale şi politice specifice societăţii contemporane româneşti. În posterele răspândite pe străzi, Mindbomb supune comentariilor critice naţionalismul, corupţia, adopţia ilegala, lipsa de locuinţe, apatia, limitarea libertăţii de exprimare ori distrugerea mediului.